Documentarul video  ’Spatii in asteptare II’ -
desfasurat in perioada 2-15 septembtie 2013

Video de Huba Antal & Levente Kozma

Participanti: Huba Antal / Noemi Bartis / Bianca Baila & Vasile Leac / Claudiu Cobilanschi / Ruxandra Costescu / Andreea David / Alexandra Soldanescu / Doru Dumitrescu / h.arta / Simona Homorodean / Cinty Ionescu / Levente Kozma / Max Kuzmenko / Cezar Lazarescu / Neuro / Andreea Patroi / Florin Fâra / Oana Simionescu / Veda Popovici / Sergiu Sas / Lavinia Urcan / Botond Vajna / Joana Vreme / Mihaela Vlaicu / Ioana Iordan / Ovidiu Zimcea.

APROPO DE SITUAIA DIN ROMÂNIA
interventie / fost spaiu industrial

Autor/ Cezar Lazarescu

Tineti minte, de pe vremea parinilor nostri, sloganurile de pe garduri si cladiri ce slaveau partidul si conducatorul?
Astazi, amintind de data aceasta si de reclamele ce ne invadeaza de pe orice cladire, acest banner, cu textul „CE BINE CA NU SE POATE CUMPARA NEMURIREA!” a fost fixat temporar prin locaii post-industriale (outdoor) si la serii de prezentari, mese rotunde si discutii (indoor) .
Arta este în mintea privitorului. Restul e decorativ.

Cezar Lazarescu, nascut în 1969, locuieste si lucreaza în Iasi, România. A studiat la Universitatea de Arte „George Enescu” Iasi. Lazarescu spune despre practica sa artistica urmatoarele: „folosind mijloace extrem de simple (câteodata exclusiv conceptuale), încerc sa depasesc
prejudecaile si stereotipurile intelectuale, fiind constient de locul meu în lume, precum si de faptul ca pot sa folosesc si sa fiu folosit”. Arta sa a fost expusa în galerii precum Württembergischen Kunstverein Stuttgart, Stuttgart, Reiner Tisch Gallery, Berlin, Royal College of Art Galleries
Kensington Gore, Londra, Noua Galerie a Institutului Cultural Roman, Veneia si Spaiul Platforma, Bucuresti. Recent a avut o expoziie retrospectiva intitulata „ÎMI PLACE PERIFERIC 3” organizata de tranzit.ro/Iasi.

APROPO DE SITUAIA DIN ROMÂNIA
interventie / fost spaiu industrial

Autor/ Cezar Lazarescu

Tineti minte, de pe vremea parinilor nostri, sloganurile de pe garduri si cladiri ce slaveau partidul si conducatorul?
Astazi, amintind de data aceasta si de reclamele ce ne invadeaza de pe orice cladire, acest banner, cu textul „CE BINE CA NU SE POATE CUMPARA NEMURIREA!” a fost fixat temporar prin locaii post-industriale (outdoor) si la serii de prezentari, mese rotunde si discutii (indoor) .
Arta este în mintea privitorului. Restul e decorativ.

Cezar Lazarescu, nascut în 1969, locuieste si lucreaza în Iasi, România. A studiat la Universitatea de Arte „George Enescu” Iasi. Lazarescu spune despre practica sa artistica urmatoarele: „folosind mijloace extrem de simple (câteodata exclusiv conceptuale), încerc sa depasesc
prejudecaile si stereotipurile intelectuale, fiind constient de locul meu în lume, precum si de faptul ca pot sa folosesc si sa fiu folosit”. Arta sa a fost expusa în galerii precum Württembergischen Kunstverein Stuttgart, Stuttgart, Reiner Tisch Gallery, Berlin, Royal College of Art Galleries
Kensington Gore, Londra, Noua Galerie a Institutului Cultural Roman, Veneia si Spaiul Platforma, Bucuresti. Recent a avut o expoziie retrospectiva intitulata „ÎMI PLACE PERIFERIC 3” organizata de tranzit.ro/Iasi.

POVESTEA CADERII 2
performance si atelier / Casa Studenilor

Autor/ Veda Popovici

Povestea Caderii este povestea sfârsitului. Apocalipsa lumii-asa-cum-o-stim a avut loc deja iar acesta este un exerciiu de rememorare si actualizare a procesului sfârsitului. Asemenea exerciii sunt indispensabile pentru lumea de dupa Cadere. Doar astfel nu vom uita cum am reusit sa stopam multiplele sisteme de opresiune si exploatare, cum, simultan, atâia oameni au putut refuza participarea în continuare la ele. Parte din ritualurile rememorarii sunt si Antrenamentul
Acum-Caderii (AAC) si Retro-Radicalele-Profeii (ReRaProp). Ambele sunt ilustrate în aceasta poveste a Caderii. AAC a pregatit oamenii pentru renunarea ultima, Caderea Totala. Noi repetam astazi aceste exerciii pentru a menine relaia benefica cu Frica. Oricând, Frica pierderii lumii-asa-cum-o-stim se poate reinstaura. ReRaProp-urile, ce constau în texte si viziuni despre sfârsit produse de diversi oameni înainte ca acest sfârsit sa aiba loc, sunt utile pentru a ne menine imaginaia vie si a nu uita potenialul eliberator al anticipaiei. Un scurt fragment dintr-o asemenea ReRaProp suna astfel: „Acum câiva ani, un comentator colonialist burghez a gasit doar asta sa spuna în apararea Occidentului: „Nu suntem îngeri. Dar, macar, simim remuscari.”
Ce mai confesiune! Alta data continentul nostru se mândrea altfel: Partenonul, Chartres,
Drepturile omului sau svastica. Acum stim cât valoreaza acestea. (…) Vedei bine ca e sfârsitul; Europa are fisuri peste tot.” Jean-Paul Sartre, Introducere la „The Wretched of the Earth” de Franz Fanon, 1961.

Veda Popovici (1986, Timisoara) lucreaza ca artista, teoreticiana si activista de obicei într-o maniera diletanta. Interesele sale includ reprezentari colective în arta, posibilitai de creare a
comunului, istorii coloniale si patriarhale si (in)ofensivitatea politica a artei. Unul dintre ultimele sale proiecte, Ceilali Noi - atelier de reinventare a identitaii, tematizeaza critic identitatea naionala si cauta sa clarifice mecanismele din spatele construirii sale.
În prezent, este candidata la doctorat la Universitatea Naionala de Arte din Bucuresti cu o cercetare despre naionalism în arta anilor ’70 si ’80 din contextul românesc.Traieste si lucreaza în Bucuresti.
http://veda-popovici.blogspot.ro

SALA DE ASTEPTARE INTERDIMENSIONALA
instalaie / Aethernativ

Autori/ NEURO, flo’, Ioana, Slosi, Ganser, Vasii, Avgvstin, Alkmy, Ene,
Alexandra Georgescu
+ alte entitai interdimensionale

Încaperea mare a barului Aethernativ a fost îmbracata în folie de aluminiu (incluzând mesele si scaunele) cu o trimitere la estetica interioarelor de nave spaiale sau, de ce nu, chiar a ozn-urilor.
Am încorporat si sisteme de iluminat pentru un plus de atmosfera, iar în rafturile existente si pe perei am instalat diverse mostre de lumi/dimensiuni aranjate în spiritul cabinetelor de curiozitai, mostrele fiind lucrari concepute de diverse entitai din universul înconjurator. Pe lânga alte detalii, pe suprafaa rotunda a meselor, am inserat printuri alb-negru cu galaxii, iar pe peretele mare am proiectat imagini colate din diverse captari telescopice.

NEURO - e o entitate încarnata pe Pamânt în anul 1980 al calendarului Gregorian, venita din afara universului cunoscut accesând superclusterul Virgo prin centrul clusterului Virgo de unde si-a
continuat drumul aterizând în centrul Milky Way-ului, apoi pe Sirius, Sol si înainte de Pamânt pe Luna…de atunci, duce o viaa normala, ca toi oamenii…
http://neurotrip.ro/

flo’ - visator interplanetar, navigator prin irealitatea înconjuratoare, asezat frumos la marginea imperiului galactic, cartografiaza viaa pamânteana…
http://evrthngevrthng.tumblr.com/

Ioana - mica prinesa galactica cu zâmbet de cometa si cap în nor stelar, cu o mâna pe Saturn si un picior pe Terra, cu o puternica fuziune atomica în piept se considera greu daca nu imposibil de definit…
http://putindevreme.blogspot.ro/

NICI MUNCA FARA PÂINE, NICI PÂINE FARA MUNCA
SI MUNCA FARA PÂINE SI PÂINE FARA MUNCA.
afise / diferite locaii din oras

Autor/ Simona Homorodean

Pornind de la un slogan folosit în perioada socialistă, am căutat echivalentul acestuia pentru vremurile în care trăim. Aceste cuvinte simple, dar puternice, reflectă două sisteme ideologice diferite care, aduse împreună, creează o senzaţie stranie de nesiguranţă şi pun în discuţie nevoia unei reflecţii asupra valorilor care definesc societatea actuală. 

Simona Homorodean - Contextul social în care trăiesc mă face să abordez fenomenele pe care le observ cu o critică ironică iar arta este un instrument de analiză a lumii din jur. Practica mea artistică este legată de imaginea femeii în societate, de contrastul dintre aparenţă şi realitate, de analiza relaţiilor de putere şi de emoţiile umane. http://simonahomorodean.wordpress.com/

NICI MUNCA FARA PÂINE, NICI PÂINE FARA MUNCA
SI MUNCA FARA PÂINE SI PÂINE FARA MUNCA.

afise / diferite locaii din oras

Autor/ Simona Homorodean

Pornind de la un slogan folosit în perioada socialistă, am căutat echivalentul acestuia pentru vremurile în care trăim. Aceste cuvinte simple, dar puternice, reflectă două sisteme ideologice diferite care, aduse împreună, creează o senzaţie stranie de nesiguranţă şi pun în discuţie nevoia unei reflecţii asupra valorilor care definesc societatea actuală.

Simona Homorodean - Contextul social în care trăiesc mă face să abordez fenomenele pe care le observ cu o critică ironică iar arta este un instrument de analiză a lumii din jur. Practica mea artistică este legată de imaginea femeii în societate, de contrastul dintre aparenţă şi realitate, de analiza relaţiilor de putere şi de emoţiile umane.
http://simonahomorodean.wordpress.com/

SPATII IN ASTEPTARE #II. - Lansare catalogluni, 16.12.2013 - ora 19 / Bastion - Salonul VegaSpaţii în aşteptare II a funcţionat ca o platformă pentru diferite proiecte care aduc în discuţie spaţiul public si transformările sale în istoria recentă, posibilităţile de subvertire a discursurilor rasiste şi sexiste, revendicarea spaţiului public ca spaţiu comun şi imaginarea unor moduri de folosire a spaţiului public într-un mod democratic, incluziv şi responsabil. Proiectul ‘Spatii in asteptare II’ sa desfasurat in perioada 2-15 septembrie in spatiul public - Timisoara si a fost realizat de Asociatia Simultan si Grupul h.arta in colaborare cu Asociatia am o idee mai ARTfel.In cadrul evenimentului, Registrul Urbaniştilor din România – Biroul Teritorial al Regiunii de Dezvoltare Vest, va acorda Diploma de Excelenta în domeniul REGENERĂRII URBANE prin INIŢIATIVE INDEPENDENTE Asociaţiei Simultan şi Grupului H.arta.Mai multe informatii despre proiect aici.Documentatie foto Spatii in asteptare #II.Evenimentul pe Facebook

SPATII IN ASTEPTARE #II. - Lansare catalog
luni, 16.12.2013 - ora 19 / Bastion - Salonul Vega

Spaţii în aşteptare II a funcţionat ca o platformă pentru diferite proiecte care aduc în discuţie spaţiul public si transformările sale în istoria recentă, posibilităţile de subvertire a discursurilor rasiste şi sexiste, revendicarea spaţiului public ca spaţiu comun şi imaginarea unor moduri de folosire a spaţiului public într-un mod democratic, incluziv şi responsabil. 

Proiectul ‘Spatii in asteptare II’ sa desfasurat in perioada 2-15 septembrie in spatiul public - Timisoara si a fost realizat de Asociatia Simultan si Grupul h.arta in colaborare cu Asociatia am o idee mai ARTfel.

In cadrul evenimentului, Registrul Urbaniştilor din România – Biroul Teritorial al Regiunii de Dezvoltare Vest, va acorda Diploma de Excelenta în domeniul REGENERĂRII URBANE prin INIŢIATIVE INDEPENDENTE Asociaţiei Simultan şi Grupului H.arta.

Mai multe informatii despre proiect aici.
Documentatie foto Spatii in asteptare #II.
Evenimentul pe Facebook

Deschidere - ‘SPATII IN ASTEPTARE II’
- pentru noutati zilnice si imagini urmariti -> pagina de FB. sau evenimentul
- programul in format PDF


PROGRAM ‘SPATII IN ASTEPTARE II’
2-15 sept. Timisoara - spatiul public -


Spaţii în aşteptare II funcţionează ca o platformă pentru diferite proiecte care aduc în discuţie spaţiul public si transformările sale în istoria recentă, posibilităţile de subvertire a discursurilor rasiste şi sexiste, revendicarea spaţiului public ca spaţiu comun şi imaginarea unor moduri de folosire a spaţiului public într-un mod democratic, incluziv şi responsabil.


> 2 septembrie, ora 18 - Aethernativ (str. Mărăşesti nr.14)
DESCHIDEREA PROIECTULUI
Proiectii video ‘Spații în așteptare I’ + informare program 2013

> 2-15 septembrie, ora 20 - Aethernativ (str. Mărăşesti nr.14)
SALA DE AŞTEPTARE INTERDIMENSIONALĂ
Rareş Moldovan, Florin Fâra, Ioana Vreme / instalaţie

> 2-15 septembrie - diferite locaţii din oraş
NICI MUNCĂ FĂRĂ PÂINE, NICI PÂINE FĂRĂ MUNCĂ/ ŞI MUNCĂ FĂRĂ PÂINE ŞI PÂINE FĂRĂ MUNCĂ.
Simona Homorodean / afişe

> 4-5 septembrie, ora 18 - Casa Studenţilor /Sala Thespis (B-dul Regele Carol I nr.9)
POVESTEA CĂDERII 2
Veda Popovici / performance şi atelier

> 5-15 septembrie - Iorom (b-dul Circumvalatiunii) & Aethernativ
APROPO DE SITUAŢIA DIN ROMÂNIA
Cezar Lăzărescu / interventie/banner

> 6 septembrie, ora 18 -Spaţiul Tamtam (str. 1 Decembrie nr._)
CUPTORUL DIN FABRICA DE ZAHĂR - mini fabrica domestică într-un format accesibil individului
Bianca Băilă & v. Leac / acţiune

> 7-15 septembrie - locaţii post-industriale din oraş
CAPITULARE.
Claudiu Cobilanschi / intervenţie

> 7 septembrie, ora 14-20 - parcul Karlsruhe 
(fostul parc Bihor, in spatele abatorului), str. 1 Decembrie
PICNIC ÎN PARC
Andreea Pătroi, Florin Fâra, Oana Simionescu

> spectacol: 7 septembrie, ora 20 - str. Mărăşeşti nr.12-14
ATELIER DE DANS CONTEMPORAN
Coordonatoare: Lavinia Urcan (atelierul se va desfasura in perioada 1-6 septembrie - Casa Studenţilor (Program:11-17)

> 8 septembrie, ora 14 -  Aethernativ (str. Mărăşesti nr.14)
DRAGĂ ORAŞULE, TREBUIE SĂ STĂM DE VORBĂ…
Ruxandra Costescu şi h.arta / Atelier de intervenţii feministe în spaţiul public

> 8 septembrie, ora 12-20 - Str. Mărăşeşti nr.8-10
BIO AIR
Doru Dumitrescu / instalatie/performance

> 7- 8 septembrie, ora 12–18 - str. Mărăşeşti nr.14
CAMERA OBSCURĂ.
Atelier de fotografie pinhole şi pe film cu developare în camera obscură
Coordonatoare: Ioana Iordan şi Mihaela Vlaicu

> 9-15 septembrie, ora 18 - Piaţa Crucii
MOARTEA CĂPRIOAREI
Sergiu Sas / intervenţie

> 10 septembrie, ora 18 - Pța. Maraști
PE VREMEA NOASTRĂ ERA ALTFEL…
L
evente Kozma / instalaţie-intervenţie

> 10-15 septembrie - diverse locaţii din oraş

ENERGII ALTERNATIVE
Botond Vajna / interventie-brosura

> 10-11 septembrie, ora 15-18 - Casa Artelor (str. E. Augustin Pacha nr.8)
PROIECŢIE VIDEO - SPAŢII ÎN AŞTEPTARE I

> 7-9 septembrie - Str. Amforei nr. 5
REUSABLE UTOPIAS / UTOPII REFOLOSIBILE. ASAMBLAJ NR. 3
Andreea David şi Alexandra Şoldănescu / şantier deschis

> 13 septembrie, ora 20 - str. Mărăşeşti nr.14
ATELIER DE FILM/VIDEO/PERFORMANCE -prezentare/proiectii 
Coordonator: Ovidiu Zimcea

> 13 septembrie, ora 16– 17 - Piaţa Unirii
TABU
Noemi Bartis / performace terapeutic, personal într-un spaţiu public, experiment comunitar

> 14 septembrie, ora 18 - Aethernativ (str. Mărăşesti nr.14)
GRĂDINI URBANE LIBERE
h.arta / lansare broşură, discuţii

> 14 septembrie, ora 20 – Aethernativ, str. Mărăşeşti nr.14
REUSABLE UTOPIAS / UTOPII REFOLOSIBILE. ASAMBLAJ NR. 3
Andreea David şi Alexandra Şoldănescu / proiecţie video

> 15 septembrie, ora 18 - Parcul Central
METROBUNKER
Max Kuzmenko / intervenţie-instalaţie

> 15 septembrie, ora 20 - Aethernativ (str. Mărăşesti nr.14)
ROMANYEAH! - Live audio-video performance
Cinty Ionescu – live video, Andreea Duţă – performer, Brennah Green - sound design

> 15 septembrie, ora 22
Inchiderea evenimentului’

SPAȚII IN AȘTEPTARE #II.2-15 septembrie 2013, Timişoara - spaţiul public -
http://waiting-spaces.simultan.org
Un proiect de Asociaţia Simultan în colaborare cu grupul h.arta şi Asociaţia Am o idee mai ARTfel.
Vă aşteptăm luni, 2 septembrie, orele 18:00, în cafeneaua Aethernativ, str. Mărăşeşti nr. 14, la deschiderea proiectului Spaţii în aşteptare II. Se vor proiecta filmele realizate în ediţia anterioară a proiectului, ediţie care a avut loc în 2012, şi se va comunica programul proiectului. 
Spaţii în aşteptare II funcţionează ca o platformă pentru diferite proiecte care aduc în discuţie spaţiul public si transformările sale în istoria recentă, posibilităţile de subvertire a discursurilor rasiste şi sexiste, revendicarea spaţiului public ca spaţiu comun şi imaginarea unor moduri de folosire a spaţiului public într-un mod democratic, incluziv şi responsabil.
Participanţi/te: Huba Antal, Noemi Bartis, Bianca Băilă & v. Leac, Claudiu Cobilanschi, Ruxandra Costescu, Andreea David & Alexandra Şoldănescu, Doru Dumitrescu, h.arta, Simona Homorodean, Kozma Levente, Max Kuzmenko, Cezar Lăzărescu, Rareş Moldovan, Andreea Pătroi & Florin Fâra &Oana Simionescu, Veda Popovici, Sergiu Sas, Lavinia Urcan, Botond Vajna, Ioana Vreme, Ovidiu Zimcea.
Programul complet al evenimentului:http://waiting-spaces.simultan.org/post/60500853173/program-2013sau in format PDF
Istoric/ Concept -Proiectul Spaţii în aşteptare I, care s-a desfăşurat în 2012, a constat în vizitarea si documentarea unor locaţii post-industriale din Timişoara, locaţii care au funcţionat ca fundal pentru realizarea unor filme video, ca sugestii, ca un context istoric, ca metafore pentru reflecţii asupra prezentului. O parte importantă a proiectului a fost şi faptul că am încercat să aflăm detalii despre istoriile acestor locuri, să găsim fragmentele de ştiri care au mai rămas online despre felul în care aceste fabrici au fost falimentate forţat, să analizăm urmele disparate care mai rămân din istoriile abuzurilor, din istoriile grevelor şi protestelor. De asemenea,  am discutat adesea cu oameni care trăiesc şi/sau lucrează în preajma acestor locuri, poveştile personale ale acestora întărind o dată în plus convingerea că memoria trecutului nostru recent este mult mai nuanţată şi mai complexă decât apare ea în discursurile oficiale.
În urma acestui proiect, care a constat mai ales în observarea şi analizarea unor situaţii asupra cărora intervenţia e deja imposibilă, a unor spaţii care au fost deja pierdute din ceea ce e comun, întrebările care au rămas s-au referit la limitările şi potenţialul pe care îl are arta, la responsabilităţile pe care le avem noi ca artişti/te. În cadrul proiectului Spaţii în aşteptare II, am fi interesaţi ca, dincolo de observaţie şi analiză, să căutăm unde sunt posibilităţile de acţiune. În ultima perioadă, nu doar spaţiul public ca spaţiu fizic e din ce în ce mai restrâns (atâta vreme cât spaţiile pentru o viaţă publică sunt din ce în ce mai mult spaţiile private), dar şi ideile despre ce înseamnă comun, despre ce înseamnă responsabilitatea şi solidaritatea socială sunt din ce în ce mai mult colonizate de retorica neoliberală a crizei. Prin intermediul unei serii de intervenţii artistice în spaţiul public (instalaţii, afişe, intervenţii, performance-uri, etc) şi prin intermediul unor ateliere şi discuţii, am vrea  să discutăm despre posibilităţile de a lua înapoi un spaţiu public care devine din ce în ce mai strâmt şi mai sufocant.
Proiect cultural finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.Proiect realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Timişoara şi al Consiliului Local Timişoara.Parteneri: Direția Județeană pentru Cultură Timiș, Casa Artelor, Casa StudențilorParteneri media: Anti-Utopias, Vice, Veioza Arte, Modernism, Vernisaje.com, Evive, Neaparat.ro, Hipmag, 24Fun

SPAȚII IN AȘTEPTARE #II.
2-15 septembrie 2013, Timişoara - spaţiul public -

http://waiting-spaces.simultan.org

Un proiect de Asociaţia Simultan în colaborare cu grupul h.arta şi Asociaţia Am o idee mai ARTfel.

Vă aşteptăm luni, 2 septembrie, orele 18:00, în cafeneaua Aethernativ, str. Mărăşeşti nr. 14, la deschiderea proiectului Spaţii în aşteptare II. Se vor proiecta filmele realizate în ediţia anterioară a proiectului, ediţie care a avut loc în 2012, şi se va comunica programul proiectului.

Spaţii în aşteptare II funcţionează ca o platformă pentru diferite proiecte care aduc în discuţie spaţiul public si transformările sale în istoria recentă, posibilităţile de subvertire a discursurilor rasiste şi sexiste, revendicarea spaţiului public ca spaţiu comun şi imaginarea unor moduri de folosire a spaţiului public într-un mod democratic, incluziv şi responsabil.

Participanţi/te: Huba Antal, Noemi Bartis, Bianca Băilă & v. Leac, Claudiu Cobilanschi, Ruxandra Costescu, Andreea David & Alexandra Şoldănescu, Doru Dumitrescu, h.arta, Simona Homorodean, Kozma Levente, Max Kuzmenko, Cezar Lăzărescu, Rareş Moldovan, Andreea Pătroi & Florin Fâra &Oana Simionescu, Veda Popovici, Sergiu Sas, Lavinia Urcan, Botond Vajna, Ioana Vreme, Ovidiu Zimcea.

Programul complet al evenimentului:
http://waiting-spaces.simultan.org/post/60500853173/program-2013
sau in format PDF


Istoric/ Concept -
Proiectul Spaţii în aşteptare I, care s-a desfăşurat în 2012, a constat în vizitarea si documentarea unor locaţii post-industriale din Timişoara, locaţii care au funcţionat ca fundal pentru realizarea unor filme video, ca sugestii, ca un context istoric, ca metafore pentru reflecţii asupra prezentului. O parte importantă a proiectului a fost şi faptul că am încercat să aflăm detalii despre istoriile acestor locuri, să găsim fragmentele de ştiri care au mai rămas online despre felul în care aceste fabrici au fost falimentate forţat, să analizăm urmele disparate care mai rămân din istoriile abuzurilor, din istoriile grevelor şi protestelor. De asemenea,  am discutat adesea cu oameni care trăiesc şi/sau lucrează în preajma acestor locuri, poveştile personale ale acestora întărind o dată în plus convingerea că memoria trecutului nostru recent este mult mai nuanţată şi mai complexă decât apare ea în discursurile oficiale.

În urma acestui proiect, care a constat mai ales în observarea şi analizarea unor situaţii asupra cărora intervenţia e deja imposibilă, a unor spaţii care au fost deja pierdute din ceea ce e comun, întrebările care au rămas s-au referit la limitările şi potenţialul pe care îl are arta, la responsabilităţile pe care le avem noi ca artişti/te. În cadrul proiectului Spaţii în aşteptare II, am fi interesaţi ca, dincolo de observaţie şi analiză, să căutăm unde sunt posibilităţile de acţiune. În ultima perioadă, nu doar spaţiul public ca spaţiu fizic e din ce în ce mai restrâns (atâta vreme cât spaţiile pentru o viaţă publică sunt din ce în ce mai mult spaţiile private), dar şi ideile despre ce înseamnă comun, despre ce înseamnă responsabilitatea şi solidaritatea socială sunt din ce în ce mai mult colonizate de retorica neoliberală a crizei. Prin intermediul unei serii de intervenţii artistice în spaţiul public (instalaţii, afişe, intervenţii, performance-uri, etc) şi prin intermediul unor ateliere şi discuţii, am vrea  să discutăm despre posibilităţile de a lua înapoi un spaţiu public care devine din ce în ce mai strâmt şi mai sufocant.

Proiect cultural finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
Proiect realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Timişoara şi al Consiliului Local Timişoara.
Parteneri: Direția Județeană pentru Cultură Timiș, Casa Artelor, Casa Studenților
Parteneri media: Anti-Utopias, Vice, Veioza Arte, Modernism, Vernisaje.com, Evive, Neaparat.ro, Hipmag, 24Fun

THX.

Multumiri celor care au raspuns la apel si au trimis proiecte - va vom informa in curand despre rezultate!

Echipa SiA.

Conferinta Urbanism Parametric

image

In cadrul workshopului en{coded}fields, organizat de eduKube, va avea loc joi, in data de 18.07.2013 conferinta cu tema :
Urbanism Parametric si Design Parametric - unde va avea loc si prezentarea proiectul ‘Spatii in asteptare’ -de Levente Kozma & Anca Gyemant. detalii

APEL PENTRU PROIECTE IN SPATIUL PUBLIC

windsound - levente kozma
*

SPATII IN ASTEPTARE II.
Timisoara, 1-15 sept. 2013
http://waiting-spaces.simultan.org


APEL PENTRU PROIECTE IN SPATIUL PUBLIC

Asteptam propuneri de interventii artistice care pot lua forme diverse precum: instalatie, afis, stencil, graffiti, mobilier urban, video, performance, etc.
Lucrarile vor fi prezentate in spatii publice din Timisoara, cum ar fi strazi, piete, terenuri virane, vitrine etc. in perioada 1- 10 septembrie 2013.
Artisti sau grupuri pot aplica cu maximum 2 proiecte pe pers./grup.

Aplicatiile trebuie sa contina:
- conceptul si descrierea lucrarii 
(text si daca e necesar - fotografii, schite, dimensiuni, etc),
- lista materialelor necesare, o estimare de buget 
(care nu va depasi suma de 1000 lei),
- o estimare a timpului necesar productiei,
- scurt bio+CV al artistului/tei,
- date de contact (nume, email, website, telefon, adresa)

Aplicatiile se trimit pe adresa: spatiiinasteptare@gmail.com
- data limita pentru trimiterea aplicatiilor:
PRELUNGIT pana in 27 iulie 2013 !


Productia lucrarii, drumul, cazarea, diurna si onorariul artistului/ei vor fi suportate de organizatori. 
Este posibila organizarea unei calatorii de documentare la Timisoara, de 2-3 zile, daca proiectul o necesita.


ISTORIC/CONCEPT

In 2012, Asociatia Simultan si grupul h,arta au conceptualizat un proiect intitulat Spatii in asteptare, proiect care a constat in vizitarea si documentarea unor locatii post-industriale din Timisoara, locatii care au functionat ca fundal pentru realizarea unor filme video, ca sugestii, ca un context istoric, ca metafore pentru reflecţii asupra prezentului. O parte importanta a proiectului a constat in incercarea de a afla detalii despre istoria acestor spatii de un modernism eşuat.

In urma acestui proiect, care a constat mai ales in observarea si analizarea unor situatii asupra carora interventia e deja imposibila, a unor spatii care au fost deja pierdute din ceea ce e comun, intrebarile care au ramas s-au referit la limitarile si potentialul pe care il are arta, la responsabilitatile pe care le avem noi ca artisti/te.

In continuarea proiectului am fi interesati/te ca dincolo de observatie si analiza sa cautam unde sunt posibilitatile de actiune. In ultima perioada,nu doar spatiul public ca spatiu fizic e din ce in ce mai restrans (atata vreme cat spatiile pentru o viata publica sunt din ce in ce mai mult spatiile private), dar si ideile despre ce inseamna comun, despre ce inseamna responsabilitatea si solidaritatea sociala sunt din ce in ce mai mult colonizate de retorica neoliberala a crizei.

Prin intermediul unei serii de interventii artistice in spatiul public (instalatii, afisaj, proiectii video, performance-uri, etc) si prin
intermediul unor serii de prezentari, mese rotunde si discutii, am vrea sa aducem in atentia publica subiecte precum pericolul unor discursuri nationaliste, rasiste si sexiste din ce in ce mai vocale si mai acceptate de mainstream si posibilitatile de a contracara aceste discursuri. De asemenea am dori sa facem vizibile subiecte precum continua restrangere a ceea ce este posibil in spatiul public cat si posibilitatile de a lua inapoi un spatiu public care devine din ce in ce mai stramt si mai sufocant.

contact:
spatiiinasteptare@gmail.com
http://waiting-spaces.simultan.org

—-
Proiect coordonat de Asociatia Simultan in colaborare cu Grupul H.arta si Asociatia Am o idee mai ARTfel
Proiect cultural finantat de Administratia Fondului Cultural National  si Primaria si Consiliul Local Timisoara.

*imagine ‘windsound’ de levente kozma

Monumentul minerului - Bocsa, 2010

Interviu pentru revista Vice

intrebari: Mihai Popescu /Vice
raspunsuri: h.arta & Kozma


De unde v-a venit ideea pentru acest proiect?

h.arta: Proiectul Spaţii în aşteptare, proiect care a constat într-o serie de vizite a unor spaţii post-industriale şi a unor zone urbane cu un caracter incert, vizite în urma cărora a rezultat o serie de filme video şi o publicaţie, si-a dorit să reflecteze asupra trecutului nostru recent, asupra unui prezent marcat adesea de incertitudine şi teamă şi asupra posibilităţilor şi limitărilor pe care le are arta în ceea ce priveşte imaginarea viitorului.  Ideea proiectului a pornit de la o serie de vizite pe care le-a facut Kozma prin periferiile orasului, de la interesul nostru constant pentru istoria recenta, pentru o memorie a perioadei comuniste care sa fie mai complexa si mai nuantata decat distorsionata si unilaterala memorie oficiala,  cat si de la incercari de a cristaliza un mod de a lucra impreuna in scena artistica din Timisoara. 

De ce se numeste waiting spaces?

h.arta: Spatiile pe care le-am vizitat pe parcursul proiectului sunt spatii in asteptare, spatii care au rămas blocate în logica tranziţiei şi apoi a crizei. Sunt locuri cu o istorie modernistă a căror utopie a unui progres continuu a fost stopată, locuri dezmembrate în contextul privatizării din perioada tranziţiei, locuri în aşteptare şi provizorat în contextul crizei financiare. Acum, cand criza este un pretext pentru dezmembrarea ultimelor urme ale solidaritatii sociale, multe dintre discutiile dintre noi sunt despre asteptare.  Despre solutii provizorii, despre teama si incertitudine, cateodata despre speranta fragila ca din ruinele crizei ar putea sa apara solutii pentru o viata mai demna, despre faptul ca asteptarii ar trebui sa-i ia locul urgenta actiunii. Am fi vrut ca « Spatiile in asteptare » sa fie un simbol pentru toate acesta.

Ce solutii credeti ca ar exista pentru salvarea acestor spatii?

LK: Practic, nu cred ca ar exista solutii pentru salvarea lor, mai ales ca majoritate sunt deja proprietati private si majoritatea sunt destinate demolarii. O solutie posibila ar fi de a integra parti din ele in constructii noi mai ales in cazul cladirilor istorice, de patrimoniu. Insa aceasta procedura ar trebui bine controlata de autiritatile locale, altfel ajungem sa demolam trecutul si sa reconstruim doar pentru urmatorii zeci de ani.

h.arta: In acest moment nu credem ca mai exista solutii pentru recuperarea acestor spatii concrete. Ele sunt deja parte din logica capitalista, sunt deja spatii private, viitoare zone rezidentiale si mall-uri. Dar credem ca analiza acestor spatii poate functiona ca o metafora care sa atraga atentia asupra continuei restrangeri a spatiului public, asupra procesului de inlocuire a conceptiei despre ceea ce este comun cu un etos al proprietatii private, proces care e in continua desfasurare.

Cat de dese au fost intalnirile din aceste locuri parasite?

LK: Intalnirile au fost saptamanale, fie sa discutam idei sau anumite aspecte ale proiectului, fie sa facem vizite si sa documentam aceste spatii. Pe parcursul a cateva luni am ajuns in vreo 15 locatii, la unele intorcanduse de mai multe ori.

h.arta: Am avut intalniri saptamanale, si uneori spre finalul proiectului, ne-am intalnit mai des.

Ce probleme ati intampinat de-a lungul proiectului? (paznici, oameni ai strazilor)

LK: - In unele spatii accesul a fost mai dificil sau chiar imposibil,  aici ma refer la fabrici a caror activitate incetase sau au fost reduse la minim si au inceput sa se inchirieze parti din ele. la un moment dat am ajus sa discutam cu conducerea fabricii, care pe motiv ca nu vroia sa ajunga in vreun fel in atentia presei,  nu ne-a lasat sa intram.

h.arta: Ne asteptam la probleme in aceste locuri marginale, pe care am putut sa le vizitam pentru ca ne simteam in siguranta fiind intr-un grup mai mare. Ne asteptam mai ales sa avem probleme pentru ca intram in spatii private. Dar, de fapt, nu am intampinat nicio problema de ordin practic, dimpotriva oamenii pe care i-am intalnit in aceste spatii, (paznicii care uneori erau fosti muncitori care au lucrat in fabricile ale caror ruine le vizitam, oameni din cartier, oameni care isi cautau adapost in aceste spatii) ne-au oferit informatii despre locurile din proiect.  Problemele pe care le-am intampinat au fost de ordin etic, si sunt, de fapt, problemele constante pe care le presupune o arta care se vrea constienta de contextul social in care este conceptualizata. Noi am accesat aceste spatii din pozitia noastra privilegiata de artisti/te care observa si documenteaza pentru ca apoi sa se intoarca in spatiile sigure de “acasa” (“acasa” insemnand si relativul nostru confort cotidian cat si relativa protectie pe care ti-o ofera arta atunci cand faci o critica sociala). Am privit aceste locuri din perspectiva limitativa a turistului, al celui/celei care incearca sa inteleaga o realitate din care nu face parte. Privind paturile improvizate ale oamenilor fara adapost, vorbind uneori cu oameni care sunt la limita saraciei, observand munca disperanta a celor care sparg bucati de beton ca sa extraga fierul vechi, gandindu-ne la miile de muncitori ale caror vieti au fost deturnate cand aceste fabrici au fost falimentate, nu poti sa nu te gandesti la limitarile pe care le are un astfel de proiect, la perspectiva limitativa a artei care, adesea, nu poate decat sa observe si sa spere ca aceasta observatie va declansa si motivatia pentru actiune.

Si cateva intrebari ca sa punem un fragment despre fiecare loc in parte:
Solventul - Combinatul pertochimic, Fabrica de prefabricate si Industria Lânii SA Timişoara

Cat de veche era fabrica? Care e istoria ei?
Cand si de ce a fost inchisa?
In ce stadiu e acum?
 
Ce urmeaza sa se faca cu acea zona?

-
Platforma Industriala Solventul a fost una din primele unităţi petrochimice din România.
Prima fabrică de pe platforma Solventul a fost construită în 1869, care producea spirt, ulei afumat şi îngrăşăminte.
În 1930 a fost inaugurată prima distilerie pentru alcool si a extins activitatea asupra fabricarii altor produse chimice.
În perioada interbelică se producea acetonă şi butanol. După 1944 s-a înfiinţat Întreprinderea Chimică Solventul. Combinatul, în forma actuală, a fost construit în 1976, iar in 1984 a fost finalizată o a doua etapă de modernizare, astfel i
n perioada comunistă avea peste 3.000 de angajaţi, iar în 1997 avea circa 1.400 de salariaţi.

Anii de după 1990 a fost cea mai neagră din istoria fabricii, apoi a venit falimentul si 1998 compania a intrat în lichidare.

- După faliment, activele Solventul au fost cumpărate de Valkiria Invest din București. Aceasta intenționa să ridice aici un ansamblu rezidențial, pentru care a obținut și un certificat de urbanism. Ca să eficientizeze investiția, noul proprietar a vândut instalaţiile și fierul vechi către o firmă din Constanța, care se ocupă cu eliberarea terenului de tot ce înseamnă fier vechi.
A început astfel demolarea, proces surprins de ni
ște tineri arhitecți. „Din ianuarie, firma care deține platforma industrială a început să demoleze și ansamblul istoric, deși cu o lună înainte aflasem că se consideră că face parte din patrimoniu și nu se va intra cu buldozerul. Ne punem întrebarea dacă e legal ce se întâmplă acolo”, spune unul dintre aceștia.
Ciprian Cădariu, arhitectul
șef al Timișoarei, susține că nu a știut de inițiativa firmei care lichidează fostul combinat. El mai spune că Direcția de Patrimoniu ar fi trebuit să intervină. Cei de la Patrimoniu susțin însă că, din moment ce primăria autorizează demolările, un răspuns ar trebui căutat în această instituție.
Singurii care au reac
ționat sunt arhitecții locali. „Apreciem ca inadmisibilă acțiunea de demolare a ansamblului fostei platforme industriale Solventul, acțiune în curs de desfășurare la momentul de față, ce aduce grave prejudicii patriomoniului industriat al Timișoarei. - sursa

-
Despre Fabrica de Prefabricate nu am gasit prea multe informatii online. Dupa aprecierile noastre a fost contruita la inceputul anilor ‘70 pentru a produce prefabricate din beton pentru constructii.

In vara anului 2012, cand am ajuns oarecum intamplator la locatie, am dat un assamblu de hale goale din beton, langa care se inalta un sistem gigantic de macare care manevrva pe vremuri placile de beton produse in fabrica.
Initial parea locul parasit, insa dupa scurt timp a aparut portarul si ne-a zis ca mai e activitate in fabrica, dar ne-a lasat sa facem poze si sa filmam in halele in care fauna urbana a inceput sa preia stapanirea.

-
Industria Lanii SA astazi e doar istorie, a disparut in totalitate din peisajul industrial al orasului, singura cladire care mai sta in picioare este fostul camin de muncitori, pentru care locatarii au ‘luptat' ani de zile in instanta.

Intreprinderea a fost infiintata in 1905 de o familie de evrei.
In perioada 1970 - 1975 Ceausescu a supravegheat personal procesul de modernizare a fabricii, care furniza tesaturi si tapiserie de mobilier catre alte intreprinderi in tara.
Industria Lânii SA Timişoara a murit încet după Revoluţie, ‘neadaptându-se noilor cerinţe’. Din 2003, terenul şi clădirile ILSA Timişoara se află în proprietatea omului de afaceri Ovidiu Tender, care a inceput sa ridice un nou cartier rezidential numit „Noua Timişoară” o investitie imobiliara estimata la 130 milioane de euro.

O parte din clădiri sunt ridicate deja, chiar dacă în alt capăt al terenului tocmai se demolează ultimele rămăşiţe ale vechii fabrici.
Miliardarul Ovidiu Tender a achizitionat cu aproape un milion de dolari fabrica de lana ILSA Timisoara, fosta intreprindere- fanion a comunismului, un articol din 2004 puncteaza cum a pus mana pe intreprindere.
In noul cartier era prevazut un centru de afaceri, piscine publice, o parcare subterana pentru 5.000 de masini, pecum si un turn de 116 metri inaltime, pe 43 de etaje”, trebuia sa fie finalizata de cativa ani, insa proiectul nu a avansat cum era prevazut.

Dupa ‘89 cercetarile procurorilor au scos la iveala mai multe cazuri de coruptie:
- Viorica Dumitras a prejudiciat intreprinderea cu peste 2,7 miliarde de lei vechi, prin insusirea de bunuri din gestiune pe baza unor acte false. 
Niculina Caraseg, care, potrivit Politiei, s-a dat drept patroana societatii, desi nu avea aceasta calitate, si-a insusit mai multe bunuri ale firmei, decontate cu acte false, cauzand un prejudiciu de peste 182 de milioane de lei. - sursa

Platforma industriala avea si un club sportiv de inot si polo cu bazin propriu, care a adus Romaniei participare olimpica la inot si polo. Bazinul a fost finalizat la inceputul anilor ‘30, initial in aer liber, ulterior s-a construit si acoperisul bazinului, a fost umplut cu apa ultima oara in ‘99, an in care sa desfintat si clubul de polo.
" Puțină lume știe însă că tradiția olimpică a poloului românesc s-a născut la Timișoara, într-un bazin ce astăzi zace sub ruine.”

+ Un articol depre fabrici/branduri din Timisoara

Timisoara, 2012

1IUNIE SA. -  Producator de tricotaje pentru copii - august, 2012

o stire legat de fabrica, oct. 2012
- Fabrica “1 Iunie” din Timişoara ar putea fi preluată de angajaţi - detalii aici

- blog abandonat